13Decembrie2017

Europa.MD

Ești aici: Home Relaţiile RM - UE Multilateral Analize & Expertiză Victoria Bucătaru: Fenomenul Brexit, un atu în promovarea mesajelor propagandistice anti-europene. Mediacritica. 14.07.2016

Victoria Bucătaru: Fenomenul Brexit, un atu în promovarea mesajelor propagandistice anti-europene. Mediacritica. 14.07.2016

Unul dintre subiectele ce au ținut cu sufletul la gură opinia publică internațională în această vară a fost alegerea pe care urma să o facă Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în privința statutului de membru al Uniunii Europene. Unul dintre cele mai influente state membre ale UE, care în 1973 a aderat prin intermediul consimțământului popular, 43 de ani mai târziu, la fel prin referendum, decide să părăsească Uniunea suportând toate consecințele.

La referendumul din 23 iunie, britanicii s-au prezentat la vot în proporție de 72,2%. Din aceștia, 51,9% au optat pentru ieșirea țării lor din componența UE, iar 48,1% – pentru păstrarea statutului de membru al Europei unite. Rezultatul Brexit-ului a bulversat atât Bruxellesul oficial și liderii statelor comunitare, cât și pe simplii cetățeni ai continentului european. Evenimentul a fost reflectat pe larg în presa internațională, mai puțin în mass-media din Republica Moldova, însă. Este un fapt care se explică prin diverse motive, inclusiv prin politizarea excesivă „internă” a buletinelor informative și a talk-show-urilor televizate, respectiv interesul scăzut pentru evenimentele externe.

Este o constatare cel puțin ciudată, în situația în care, de doi ani, Republica Moldova este o țară asociată la UE, iar Acordul de Asociere a intrat oficial în vigoare recent, la 1 iulie 2016[1], după finalizarea procesului de ratificare a documentului de către toate cele 28 de state membre şi de către Parlamentul European. La fel, până nu demult – în special, după Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, din noiembrie 2013 -, Moldova pretindea că aspira și la calitatea de stat-membru al UE, ceea ce simbolic ar fi însemnat un interes sporit pentru integritatea și funcționalitatea Uniunii Europene.

Felul în care (nu) a fost reflectată la noi campania pentru părăsirea UE de către Marea Britanie vorbește, însă, despre contrariul, și anume, că acest interes declarat nu este susținut și de acțiuni reale, ce ar contribui și la o mai bună înțelegere a ceea ce reprezintă Uniunea Europeană și ar descuraja mesajele propagandistice anti-europene. Pentru a echilibra lucrurile, vă prezentăm câteva tactici de manipulare folosite de presa de limbă rusă de la noi în contextul Brexit-ului și având drept scop discreditarea UE.

Vulnerabilități care fac posibilă manipularea

Una dintre vulnerabilitățile-cheie ale sistemului informațional în Republica Moldova este lipsa de informație exactă și a materialelor ce reflectă pluralismul de opinii. Această slăbiciune este pe larg utilizată de presa de limbă rusă pentru a pune accent pe un anumit tip de informație, ce ar susține o politică „soft power” bine pusă la punct de către Federația Rusă. Astfel, puține publicații de limba rusă de la noi au încercat să dezbată avantajele și dezavantajele ieșirii Marii Britanii din componența UE, punând accent pe consecințele inevitabile asupra economiei, sistemului social și a imaginii acesteia în calitate de lider european. Mesajul-cheie transmis de aceste publicații este unul foarte dur și conține referințe clare la ideea de destrămare a Uniunii Europene și de fortificare, pe de altă parte, a Uniunii Eurasiatice[2], o entitate care până azi nu a dat dovadă de transparență în activitate și de avantaje vizibile pentru statele sale membre.

Folosirea termenilor cu o conotație negativă pentru a accentua o anumită poziție, fără a o explica pe deplin sau a oferi o a doua opinie, este o altă modalitate de a promova mesaje propagandistice. Identificarea mesajelor cu demnitari sau cu grupuri de interese reprezintă o forță de convingere pentru cititori. Astfel, sunt preluate expresii picante și date drept convingeri ale persoanelor individuale sau ale unor grupuri profesionale[3].

Un alt instrument eficient de convingere[4] este punerea sub semnul întrebării a valorilor, principiilor și sistemului de funcționare a Uniunii Europene, în cazul de față, folosind persoane cu autoritate (fie înalți oficiali, artiști sau intelectuali). Deși se aduc la cunoștință argumentele contra fenomenului Brexit, acestea sunt luate în derâdere și contraargumentate prin devalorizarea simbolurilor valorice importante pentru cetățeni. Unul din atuurile propagandei rusești este apelarea la emoții, sentimente și convingeri idealistice umane, transpunerea subiectelor serioase într-un context familiar, în care cititorii se pot identifica (discuții în familie, dezbateri în comunitatea de origine).

În același timp, presa de limba rusă evită să vorbească aproape cu desăvârșire despre nedumerirea britanicilor vizavi de propriul vot, odată conștientizate efectele negative ale alegerii lor, precum și dorința a milioane de insulari de a organiza un referendum repetat la același subiect. De asemenea, se transmit mesaje mai mult sau mai puțin veridice referitoare la poziția statelor UE în acest subiect, iar pentru a sugera ideea de slăbiciune a UE se vehiculează despre dorința altor state de a părăsi Uniunea, făcându-se trimitere la surse media cu notorietate, dar mai puțin indicându-se sursa completă.

Cum protejăm cititorul de mesaje propagandistice

Identificarea surselor alternative de informație. Deși unele instituții media consideră că traducerea materialelor în limba rusă reprezintă costuri adiționale considerabile, este crucial ca cititorii de limbă rusă să identifice și alte surse media de limbă rusă, decât cele cu care sa-u obișnuit până acum. Astfel, ei vor avea nu doar o a doua sursă de informație, dar și posibilitatea de a analiza critic evenimentele interne și internaționale.

Creșterea profesionalismului și a calității produselor media. Pentru a atrage cititorii, media trebuie să fie nu doar accesibile, ci și competitive. Un produs media calitativ cu siguranță va captiva atenția și va inspira încredere. Rata nivelului de încredere în media locale este foarte joasă comparativ cu cele ruse. Odată ce acest indicator se va inversa, și percepția populară va fi mai puțin vulnerabilă la acțiunile de propagandă.

O poziție guvernamentală și o strategie de comunicare elocventă și sustenabilă. Deși sondajele de opinie arată că cetățenii Republicii Moldova și-au pierdut încrederea în instituțiile statului, totuși, statul mai este o autoritate și un punct de reper. Enunțarea poziției oficiale față de evenimentele internaționale și impactul lor asupra țării poate contribui la formarea opiniei publice și la combaterea mesajelor eronate, a miturilor create sau direcționate contra anumitor opțiuni politice, sociale și economice naționale.


Sursa: Mediacritica. http://mediacritica.md/ro/fenomenul-brexit-un-atu-promovarea-mesajelor-propagandistice-anti-europene/

PARTENERI

       Analytical Centre on Globalization and Regional Cooperation (ACGRC)
           Promolex